Când începe Postul Paștelui în 2022. Tradiții și obiceiuri în perioada Postului Mare

Postul Paștelui începe anul acesta în data de 7 martie, dat fiind că sărbătoarea Învierii Domnului are loc pe 24 aprilie.

Acesta este cel mai lung post din calendarul ortodox, dar și cel mai restrictiv dintre cele patru mari posturi din timpul anului.

Aceasta pentru că, spre exemplu, există doar două dezlegări la pește în perioada în care se ține Postul Paștelui.

Numit și Postul Mare, acesta începe în 2022 pe 7 martie și se încheie pe 23 aprilie, dat fiind că anul acesta sărbătoarea Învierii Domnului are loc pe 24 aprilie.

Înainte de Paște, creștinii țin Postul Mare, perioadă care face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a ținut înainte de a începe propovăduirea Evangheliei.

În principiu, Postul Mare se încheie în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr. Urmează două sărbători speciale, Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor. Acestea sunt urmate de Săptămâna Patimilor, în care postul este mai aspru.

Astfel, deși, în mod obișnuit, se crede că această perioadă durează 40 de zile, Postul Mare are aproape 50 de zile, care sunt precedate de Săptămâna Albă, în care se renunță la carne și se mănâncă doar lactate, ouă și pește.

Ce nu putem mânca în Postul Paștelui

În Postul Mare este interzis consumul de produse de origine animală (carne, ouă, produse lactate, pește) și, la fel ca în celelalte posturi, fumatul și alcoolul sunt și ele interzise.

Totodată, cei care țin postul trebuie să se abțină de la gânduri necurate, pofte sau patimi, dar și trebuie să se roage în această perioadă.

Nunțile sunt și ele interzise în timpul postului, pentru că această perioadă trebuie să fie marcată de post sufletesc și trupesc. Dat fiind faptul că Postul Mare reprezintă o perioadă în care creștinii trebuie să reflecteze asupra sărbătorii, dar și asupra patimilor Domnului, nunțile nu se organizează, pentru că această perioadă de post nu se potrivește cu petrecerile cu mâncare și băutură care se organizează în general după nunți.

În perioada Postului Paștelui sunt doar două zile cu dezlegare la pește: pe 25 martie, de Bunavestire, dar și în Duminica Floriilor, pe 17 aprilie.

Sâmbetele din Postul Mare sunt dedicate pomenirii morților. În Postul Mare se dau sărindare (pomeniri de 40 de zile) la mănăstiri. Grâul de sărindar este sfințit în fiecare sâmbătă din post, iar cu el se face coliva din Sâmbăta lui Lazăr, când se face marea promisiune a Învierii dinainte de Sfintele Paști.

Paștele catolic are loc anul acesta cu o săptămână înaintea celui ortodox

Anul acesta, Paștele catolic pică cu o săptămână mai devreme de cel ortodox, adică pe 17 aprilie. Astfel, ca în mulți alți ani, catolicii vor sărbători Paștele în ziua în care ortodocșii vor sărbători Floriile.

Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, data fiind calculată potrivit unor reguli stabilite la Sinodul Ecumenic de la Niceea, din 325 și ține de echinocțiul de primăvară.

Diferențele de date vin ca urmare a faptului că Biserica Ortodoxă se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul iulian, în timp ce Biserica Catolică se raportează la calendarul gregorian.

Astfel, în următorii ani, Paștele ortodox și cel catolic vor pica în datele următoare: